Ceasul bate pentru fondurile europene ale României, iar mediul de afaceri a început să facă, public, calculele pierderilor. Miercuri, într-o emisiune online, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Paul Aparaschivei, a pus pe masă trei variante posibile pentru cât va costa, exact, instabilitatea politică din ultimele luni.
Trei scenarii, de la „suportabil” la „catastrofal”
„Am făcut o privire de ansamblu cu privire la diversele scenarii legate de PNRR, adică ce riscăm dacă pierdem banii”, a explicat Aparaschivei, la emisiunea „Harta de impact”. Scenariul cel mai blând presupune pierderea a 30% din fondurile așteptate pentru acest an – undeva la 3 miliarde de euro, potrivit cifrelor avansate de el, deși o analiză anterioară a Concordiei vorbea despre 3,5 miliarde pentru același procent. „Scenariul optimist viza pierderea a 30% din fonduri, adică asta ar însemna în sens practic că am reușit totuși să atragem spre 7 miliarde de euro până în august, caz în care economia ar fi sprijinită în sensul pozitiv chiar dacă nu pe deplin de respectivii bani”, a spus el.
Te-ar putea interesa și: Hackerul care a blocat Cadastrul României vorbește: cum a intrat, ce a luat și ce vrea în schimb
Varianta de mijloc înseamnă pierderea a jumătate din suma disponibilă – aproximativ 5 miliarde de euro. „Caz în care suferim, însă nu suferim spre junk”, a rezumat directorul Concordia, referindu-se la riscul de retrogradare a ratingului de țară. Cea mai gravă variantă, însă, e cea în care România ratează 70% din fonduri – circa 7 miliarde de euro – și nu reușește, în același timp, să compenseze prin alte măsuri economice. „Iar scenariul profund negativ, în care se pierd spre 70% din respectivii bani și noi nu suntem în stare pe celelalte zone să echilibrăm deficit bugetar, să îmbunătățim colectarea, să reducem risipa cheltuirii banilor publici, ei bine, acel scenariu ne va aduce în zona negativă profundă, în care România ar risca inclusiv pierderea ratingului recomandat investitorilor, cu efecte catastrofale pe termen mediu pentru întreaga economie și societate”, a avertizat Aparaschivei.
De unde vin cifrele – și de ce nu sunt identice de la o lună la alta
Declarația de miercuri nu vine din vid. În aprilie, când criza politică abia escalada după retragerea sprijinului PSD pentru guvernul Bolojan, Concordia publicase o analiză detaliată cu scenarii similare, dar cu cifre puțin diferite: 3,5 miliarde de euro pentru scenariul optimist (30% pierdere), 5,7 miliarde pentru cel moderat (50%) și 8 miliarde pentru cel critic (70%). Acea analiză detalia și efectele colaterale ale fiecărei variante – de la creșterea șomajului în scenariul moderat, până la o probabilitate ridicată de retrogradare a ratingului la „junk” în scenariul critic, cu deficitul bugetar ajungând la 7,8% din PIB, dacă statul ar acoperi diferența din fonduri naționale.
Diferența dintre cifrele de aprilie și cele citate miercuri de Aparaschivei – 3 față de 3,5 miliarde, 7 față de 5,7 miliarde la limita scenariului optimist – reflectă, cel mai probabil, o actualizare a calculelor pe măsură ce se apropie termenul-limită, nu o schimbare de fond a avertismentului. Mesajul de bază rămâne același de două luni: ceasul nu se oprește pentru negocierile politice de la București.
31 august, termenul care nu se negociază
Presiunea timpului are un reper exact: 31 august 2026, data-limită pentru închiderea jaloanelor PNRR aferente acestui an. Președintele Concordia, Dan Șucu, atrăsese atenția încă în aprilie asupra mizei totale: „Șansa României este accesarea banilor din PNRR și fondurile europene, în total 15 miliarde de euro în 2026, dintre care 10 miliarde de euro doar din PNRR”. Șucu adăuga, la momentul respectiv, că „mai este foarte puțin timp până în august, când banii din PNRR se pot pierde”.
Concret, printre piesele care încă lipsesc se numără nouă legi pe care România trebuie să le adopte pentru a debloca tranșele rămase. Una dintre ele, legea salarizării unitare, are o sumă exactă asociată: aproximativ 770 de milioane de euro, sumă pe care statul riscă să o piardă dacă jalonul nu e bifat la termen. Restul expunerii financiare legate de celelalte opt legi rămâne, pentru moment, necuantificat public.
Costul instabilității, vizibil deja în dobânzi
Dincolo de fondurile europene, Concordia a documentat și un cost prezent, nu doar unul potențial. Dobânda la care se împrumută statul român a crescut de la 6,4%, în februarie, la 7,31% în prezent – o diferență de aproape un punct procentual în doar câteva luni. Patronatul a folosit exemplul Ungariei, care a trecut printr-un scenariu similar de instabilitate și a plătit cu o creștere de trei puncte procentuale a costurilor de finanțare: aplicat României, un asemenea scenariu ar însemna cheltuieli suplimentare cu dobânzile de peste 100 de miliarde de lei, cumulat pe cinci ani.
Pentru companii și populație, mesajul Concordiei rămâne neschimbat de luni de zile: instabilitatea politică nu e o abstracție de presă, ci un cost care se vede deja în cursul de schimb, în ratele la credite și, din această săptămână, în calculele tot mai concrete despre câți bani europeni vor rămâne, de fapt, nefolosiți.
