„Vom continua programul Bolojan” – cu această frază s-a prezentat Adrian Veștea în prima sa ieșire publică după desemnarea ca premier. Documentul de aproape 50 de pagini pe care l-a depus, intitulat „Program de guvernare 2026-2028″, spune, însă, o poveste puțin diferită.
Ce rămâne identic: cele trei principii
Cele trei principii fundamentale ale guvernării Bolojan – ordine în finanțele publice, bună guvernare, respect pentru cetățeni – rămân, formal, neschimbate. Documentul Veștea le menționează explicit ca fundație: „Acest program reprezintă continuarea fermă a direcției pe care am pornit: ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect deplin pentru cetățean. Nu reconstruim de la zero, ci consolidăm fundamentele deja așezate”.
Și ținta de deficit bugetar rămâne cea fixată de guvernarea anterioară: 6,2% din PIB pentru acest an, după un deficit de 9,3% în 2025. Programul confirmă explicit acest obiectiv ca linie de continuitate directă cu etapa Bolojan, alături de un set de opt măsuri prioritare imediate – de la combaterea evaziunii fiscale și reforma administrației locale, până la restructurarea companiilor de stat și reforma pensiilor speciale.
Ce se schimbă: patru piloni noi, care nu existau în programul Bolojan
Aici începe diferența reală. Programul Bolojan, semnat în iunie 2025 de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, era construit exclusiv pe cei trei piloni de mai sus – document axat, în mare parte, pe austeritate și reformă administrativă internă. Programul Veștea adaugă o structură complet nouă, absentă din varianta precedentă: patru piloni strategici care devin, potrivit documentului, „principalele motoare de dezvoltare, modernizare și creștere a competitivității României în următorii ani”.
Primul pilon e Programul SAFE – Security Action for Europe -, prin care România urmărește să folosească 16,68 miliarde de euro din fonduri europene pentru înzestrarea Armatei și dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară. Documentul propune ca acest program să devină motorul conectării Moldovei și a regiunilor estice ale României la coridoarele europene de transport, descriind investițiile în apărare ca parte a unui „proiect național de reziliență și modernizare”, nu ca domeniu separat de dezvoltarea economică.
Al doilea pilon e aderarea la OCDE, prezentată ca obiectiv strategic de țară, cu beneficii directe asupra ratingului de țară și accesului la finanțare internațională. Al treilea e implementarea integrală a PNRR, cu accent pe evitarea dezangajărilor de fonduri europene. Al patrulea e absorbția fondurilor europene dincolo de PNRR, unde documentul oferă și cifre concrete despre stadiul actual: 31,49% rată de absorbție totală (9,7 miliarde de euro din 31 miliarde alocați), 36,29% pentru programele naționale și doar 19,61% pentru programele regionale.
Apărarea, capitolul cu cele mai multe ținte concrete
Secțiunea de apărare a documentului e una dintre cele mai detaliate. Programul fixează un obiectiv clar de creștere a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, defalcat în 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg – prag aliniat deciziilor recente de la nivelul NATO, dar absent ca atare din programul Bolojan.
Documentul nominalizează patru baze militare prioritare pentru modernizare la standarde NATO: Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriană 86 de la Fetești și Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu. Tot la Fetești, programul propune dezvoltarea unui hub european de instruire pentru piloții de F-16 din statele NATO și partenere. Se adaugă și un obiectiv pentru protejarea libertății de navigație în Marea Neagră, printr-un sistem integrat de monitorizare și contracarare a dronelor aeriene și maritime – o reacție directă la riscurile pe care chiar documentul le descrie, referindu-se la „acțiuni hibride” ale Rusiei care vizează limitarea libertății de navigație.
Infrastructura: liste lungi de proiecte, cu termene până în 2028
Capitolul de transporturi conține una dintre cele mai lungi liste de proiecte concrete din întregul document. La capitolul rutier, sunt menționate explicit autostrăzile A1 Sibiu-Pitești și Lugoj-Deva, centura A0 a Bucureștiului, A7 Ploiești-Pașcani, A3 Transilvania și A8 Unirii Târgu Mureș-Iași-Ungheni. La feroviar, programul promite peste 100 de trenuri electrice noi – 70 de locomotive și 140 de vagoane – până în 2028, plus magistralele de mare viteză Predeal-Brașov-Sighișoara și Arad-Timișoara-Craiova-București.
Pentru metroul bucureștean, documentul menționează explicit Magistrala 6 Aeroport Otopeni-1 Mai, Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresu și Magistrala 5 Eroilor-Iancului-Pantelimon. La capitolul naval, apare proiectul FAST DANUBE, pentru decolmatarea Dunării pe sectorul comun cu Bulgaria. Programul fixează și o țintă industrială specifică: dublarea producției naționale de materii prime și materiale de construcții pentru infrastructura de transport, până în 2028.
Digitalizare: ținte cu cifre exacte pentru 2027
La capitolul digitalizare, documentul Veștea introduce un set de rezultate măsurabile, cu termen 2027, care nu apar în forma Bolojan: 50% dintre serviciile publice complet digitalizate, 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală, o reducere de 40% a costurilor cu licențele IT și obiectivul „Firma într-o zi” – de la înființarea unei firme până la emiterea primei facturi. Programul își propune și poziționarea României ca „lider regional” în inteligență artificială și securitate cibernetică.
De ce diferența nu e doar cosmetică
Programul Bolojan a fost, în esență, un plan de stabilizare fiscală – tăieri de cheltuieli, reorganizare administrativă, măsuri descrise chiar de fostul premier ca fiind „nepopulare”, dar necesare pentru evitarea unei crize economice. Documentul Veștea schimbă accentul: de la „evitarea crizei” la „motoare de dezvoltare”. Chiar textul programului recunoaște explicit acest pas: „România trece de la o etapă de stabilizare la una de consolidare, accelerare și dezvoltare sustenabilă”.
Diferența se vede și la nivelul detaliilor sectoriale. La capitolul sănătate, de exemplu, programul Veștea reia măsuri deja cunoscute din etapa Bolojan – reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030, obligația ca sistemul privat cu contract CNAS să aibă minimum 80% personal angajat cu normă întreagă -, dar adaugă și ținte noi, precum dezvoltarea a minimum 4.000 de paturi de îngrijiri paliative și un program de stimulare a industriei farmaceutice autohtone.
Așadar: continuare, dar cu o structură diferită
Răspunsul scurt la întrebarea pe care o ridică declarația lui Veștea: programul nu este, literal, „programul Bolojan” continuat neschimbat. E o variantă care păstrează cele trei principii fundamentale ca bază administrativă și fiscală, dar le adaugă o arhitectură nouă, cu patru piloni strategici și ținte sectoriale concrete – de la cele 5% din PIB pentru apărare, la cele 16,68 miliarde de euro din Programul SAFE, până la listele de autostrăzi și trenuri cu termen 2028 – care nu existau în forma inițială. Diferența dintre „a continua” și „a relua identic” rezultă chiar din arhitectura celor două documente, comparate text cu text.
