Senatorul AUR Petrișor Peiu susține că eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru marile companii ar putea încuraja practicile de optimizare fiscală și transferul profiturilor către companiile-mamă din străinătate. Într-o analiză publicată pe Facebook, parlamentarul a comparat ratele de profit raportate de mai multe companii românești și multinaționale care activează în România și a cerut explicații publice din partea ANAF pentru diferențele pe care le consideră „greu de justificat”.
„IMCA a fost creat pentru a combate optimizarea profiturilor”
Potrivit lui Petrișor Peiu, impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus pentru companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, având scopul de a limita practicile prin care unele societăți își reduc artificial profitul impozabil.
„Impozitul minim pe cifra de afaceri a apărut pentru a combate «optimizarea» profiturilor de către companiile mari. Dacă acel impozit era de 1% din cifra de afaceri, era echivalentul unui impozit pe profit de 16% aplicat unei rate a profitului de 6%”, a explicat senatorul AUR.
În opinia acestuia, orice companie care declară o rată a profitului sub 6% ajunge să plătească, prin impozitul pe profit, o sumă mai mică decât ar fi achitat prin mecanismul IMCA.
Peiu: „Desființarea IMCA înseamnă liber la optimizare fiscală”
Senatorul susține că decizia de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri, adoptată în contextul angajamentelor asumate la nivel internațional, riscă să favorizeze transferul profiturilor în afara României.
„OCDE a impus și guvernul a acceptat desființarea IMCA, ceea ce înseamnă liber la optimizare fiscală, liber la ascunderea în țara de origine, fără taxare, a profiturilor”, a afirmat Petrișor Peiu în postarea sa.
Comparațiile făcute de senator
Pentru a-și susține argumentele, parlamentarul a prezentat mai multe exemple privind ratele de profit raportate de companii care activează în România.
Potrivit datelor invocate de acesta, compania românească Romgaz ar fi raportat un profit reprezentând 41% din cifra de afaceri, în timp ce OMV Petrom ar fi declarat o rată a profitului de aproximativ 10%.
În sectorul comerțului, Peiu susține că Dedeman a raportat un profit de circa 12% din cifra de afaceri, comparativ cu aproximativ 5% în cazul Lidl și 4% în cazul Kaufland.
Senatorul a făcut referire și la industria auto, unde Renault și Ford Otosan ar fi raportat profituri de aproximativ 2% din cifra de afaceri, precum și la sectorul distribuției de carburanți, unde lanțurile OMV și MOL ar fi înregistrat rate ale profitului de 2%, respectiv 3%.
În domeniul construcțiilor, Petrișor Peiu a comparat profitabilitatea companiei Tehnostrade, estimată la 10%, cu cea a altor constructori, precum Spedition UMB și SA&PE, care ar fi raportat profituri de 5% și 6%.
Senatorul cere explicații din partea ANAF
În finalul mesajului, Petrișor Peiu a solicitat Agenției Naționale de Administrare Fiscală să ofere explicații publice privind diferențele dintre ratele de profit raportate de diverse companii.
„Cineva de la ANAF ar trebui să ofere public o explicație pentru cifrele de mai sus, care exprimă asimetrii greu de justificat”, a scris senatorul.
Acesta a formulat și o serie de întrebări privind diferențele de profitabilitate dintre companiile analizate: „Cum poate să aibă Romgaz o rată a profitului de patru ori mai mare decât Petrom? Cum poate Dedeman să aibă o rată a profitului dublă față de Lidl și Kaufland? Cum se poate ca benzinăriile OMV și MOL să aibă rate ale profitului de 2-3%?”.
Dezbaterea privind taxarea marilor companii continuă
Tema impozitării marilor companii și a combaterii optimizării fiscale a revenit în centrul dezbaterii publice în contextul discuțiilor privind reforma fiscală și necesitatea creșterii veniturilor bugetare. În timp ce susținătorii impozitului minim pe cifra de afaceri argumentează că acesta limitează transferul profiturilor în afara țării, criticii măsurii susțin că un astfel de mecanism poate afecta competitivitatea și investițiile.
Declarațiile lui Petrișor Peiu readuc în atenție una dintre cele mai controversate teme ale politicii fiscale din România: modul în care sunt taxate marile companii și eficiența mecanismelor de combatere a optimizării fiscale.
(Te-ar putea interesa și: AUR anunță că începe procedura de suspendare a lui Nicușor Dan și cere alegeri anticipate)
