În plină agitație politică pe scena guvernamentală, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a venit vineri cu un bilanț al deciziilor luate în minister în ultimele luni, susținând că anumite probleme administrative nu pot fi lăsate să stagneze din cauza luptelor dintre tabere politice.
Metroul rămâne la prețul actual – de data aceasta, definitiv
Primul subiect abordat de ministru a fost biletul de metrou. La preluarea interimatului, pe biroul lui Miruță se afla deja semnat un ordin al fostului ministru, prin care prețul unei călătorii urma să crească de la 5 la 7 lei, cu intrare în vigoare în doar trei zile. Miruță a suspendat atunci aplicarea ordinului pentru două luni, până la 1 iulie, pentru a avea timp să analizeze argumentele din spatele majorării.
În acest interval, ministrul a trimis corpul de control la Metrorex. Concluzia, potrivit lui Miruță: banii publici sunt cheltuiți prost în companie, iar sumele implicate se ridică la zeci de milioane de euro. Cu toate acestea, decizia anunțată azi nu mai e o nouă amânare, ci o anulare definitivă a majorării. „Am închis bătaia de joc cu creșterea biletului la metrou”, a declarat ministrul, precizând că subiectul rămâne închis nu doar pentru actuala conducere a ministerului, ci și pentru oricare ministru viitor care ar vrea să repună în discuție scumpirea.
Tarom: un buget construit pe cifre care nu se susțin
Al doilea subiect a vizat compania aeriană de stat Tarom, unde Miruță a descris un tipar pe care l-a numit nesustenabil din punct de vedere financiar. Potrivit ministrului, bugetul companiei a fost construit pe date nerealiste, astfel încât aprobarea sa la început de an ar fi dus, la finalul exercițiului bugetar, la constatarea unor pierderi pe baza unor venituri imposibil de realizat.
Miruță a oferit și un exemplu concret: 63% din veniturile Tarom provin, în mod obișnuit, din vânzarea de bilete. Pentru 2026, compania a propus un procent de 79% – o țintă pe care ministrul o consideră nerealistă, mai ales că procentul real actual e de 66%, iar anul trecut, în aceeași perioadă, gradul de ocupare a fost de 72%. Practic, a explicat Miruță, o scădere față de anul anterior ar însemna ca, pentru a atinge ținta propusă de 79% în a doua jumătate a anului, toate aeronavele companiei ar trebui să zboare pline – un scenariu pe care ministrul îl consideră nerealist. Miruță a cerut refacerea bugetului, dar spune că discuțiile nu avansează semnificativ, compania invocând o înțelegere cu Comisia Europeană și folosind, în opinia ministrului, cifre ajustate artificial pentru a părea că atinge pragul convenit.
CNAIR: o cerere de peste 500 de angajați, returnată
Al treilea subiect a fost bugetul CNAIR, pe care ministerul l-a returnat companiei după ce aceasta a venit cu o cerere de peste 500 de angajați noi. Din acest total, 126 de posturi erau alocate biroului din București, justificarea companiei fiind nevoia de personal „în țară”. Potrivit lui Miruță, explicația pentru numărul mare de posturi solicitate ține și de faptul că o parte dintre proiectele care erau în gestiunea CNAIR au trecut, între timp, la nou-înființata CNIR. Ministrul a precizat că orice cerere de suplimentare a personalului trebuie să vină cu o justificare clară pentru încărcarea de proiecte a fiecărui angajat, pentru a putea fi aprobată.
Portul Constanța: plan de securitate în trei luni, pentru trei puncte critice
Al patrulea subiect a vizat situația de securitate din Portul Constanța, pe care Miruță a descris-o drept gravă. Ministrul a dat o dispoziție conducerii portului să elaboreze un plan care să fie implementat în termen de trei luni, vizând trei puncte critice identificate la intrarea în port dinspre mare. El și-a exprimat speranța că instituțiile responsabile vor înțelege gravitatea situației și vor implementa planul fără întârziere, subliniind că nu este un subiect care suportă amânare.
Camioane supraîncărcate pe A2: un sistem electronic de monitorizare a greutății
Ultimul subiect a vizat traficul de marfă pe autostrada A2, care leagă Portul Constanța de București. Miruță a verificat personal datele privind trecerile peste limita legală de greutate și a constatat că, doar pe segmentul Constanța-București, pe un singur sens, au fost înregistrate aproximativ 15.000 de treceri peste limita admisă. Ca urmare, ministrul a cerut implementarea unui sistem electronic care să monitorizeze automat greutatea camioanelor pe acest traseu.
