Azi vor fi chiar și 10 grade în România, așadar nu putem vorbi despre „gerul Bobotezei”. În București maxima va fi de 6 grade.
Istoricii și lingviștii oferă perspective interesante asupra expresiei „gerul Bobotezei”. Aceasta face referire la o perioadă specifică din luna ianuarie, mai exact a doua jumătate, și are originea în perioada în care România folosea calendarul iulian, cunoscut și ca stilul vechi. Acest calendar, decalat cu 13 zile față de cel gregorian, oficial adoptat în prezent, a influențat semnificația temporală a sărbătorii.
Biserica Ortodoxă Română a trecut la calendarul gregorian pe 1 octombrie 1924, astfel că Boboteaza, sărbătorită anterior pe 19 ianuarie, este acum marcată pe 6 ianuarie. Acest decalaj explică de ce „gerul Bobotezei” era asociat cu sfârșitul lunii ianuarie, o perioadă în care gerul intens este mai frecvent.
Pe lângă explicația calendaristică, expresia are și o semnificație simbolică. Tradiția ca oamenii să sară în apă pentru a recupera crucea în timpul slujbei de Bobotează accentua senzația de frig extrem, contribuind astfel la consolidarea acestei expresii în cultura populară.
Sărbătoarea Botezului Domnului, cunoscută ca Boboteaza, este celebrată de Biserică pe data de 6 ianuarie
După ce Sfânta Familie s-a întors din Egipt, Iisus Hristos a crescut în cetatea Nazaret din Galileea. A trăit acolo în smerenie, ascunzând înaintea oamenilor puterea și înțelepciunea dumnezeirii Sale. Până la vârsta de treizeci de ani, El a respectat Legea, care stipula că niciun bărbat nu putea predica sau profeți înainte de a atinge această vârstă.
În Nazaret, Iisus trăia alături de Preacurata Sa Maică și de Iosif, cel considerat tatăl Său, care era tâmplar. Împreună cu Iosif, lucra la prelucrarea lemnului. După moartea lui Iosif, Domnul a continuat singur această muncă, câștigând prin osteneală hrana necesară pentru El și pentru iubita Sa Maică. Prin aceasta, ne-a dat o lecție prețioasă despre hărnicie și despre evitarea lenei sau a traiului pe seama altora. (Viețile Sfinților)
Când Iisus a împlinit vârsta de treizeci de ani, conform cuvântului lui Dumnezeu, care l-a trimis pe Sfântul Proroc Ioan în pustie pentru a-l boteza cu apă, El a venit din Galileea la râul Iordan.
Sfântul Ioan a primit de la Dumnezeu un semn prin care să-l recunoască pe Mesia, așa cum mărturisește Sfântul Evanghelist Ioan: „Eu nu-l cunoșteam pe el, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă mi-a spus: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se și rămânând peste el, acela este cel ce botează cu Duh Sfânt” (Ioan 1, 33).
În ascultare de Dumnezeu, Ioan a propovăduit botezul pocăinței pentru iertarea păcatelor în părțile Iordanului. Mulțimile din Iudeea și Ierusalim veneau la el, mărturisindu-și păcatele și primind botezul cu apă.
Iisus a venit la Iordan după ce Sfântul Ioan spusese despre El: „Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru se află acela pe care voi nu-l știți. Cel care vine după mine, care înainte de mine a fost și căruia eu nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua încălțămintei” (Ioan 1, 26-27).
La momentul botezului, Ioan, care până atunci nu știa cine era Hristos, l-a recunoscut și l-a mărturisit: „Am văzut Duhul coborându-se din cer, ca un porumbel, și a rămas peste el. Și eu nu-l cunoșteam, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: ,,Peste care vei vedea Duhul coborându-se și rămânând peste el, acela este cel ce botează cu Duh Sfânt. Și eu am văzut și am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 33-34).
(Te-ar putea interesa și: Acțiune rutieră de amploare în Olt! Amenzi de peste 20.000 de lei și permise reținute! VIDEO)
Dacă dețineți informații despre acest subiect, ne puteți scrie pe Whatsapp la 0770660588, sau pe adresa de e-mail: [email protected].
