Asociația Forumul Judecătorilor din România susține că Secția pentru judecători a CSM a prezentat eronat rezultatul consultărilor din instanțe și afirmă că nu a existat un vot privind „subordonarea justiției” de către factorul politic.
Un nou conflict a izbucnit în interiorul sistemului judiciar, după ce Asociația Forumul Judecătorilor din România a contestat public un comunicat transmis de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind independența justiției.
Disputa a apărut după ce CSM a anunțat că peste 3.500 de judecători ar fi susținut o poziție de condamnare a unor presupuse încercări ale politicienilor de a subordona puterea judecătorească. Reprezentanții Forumului Judecătorilor resping însă această interpretare și afirmă că adunările generale ale instanțelor nu au fost convocate pentru a vota o astfel de rezoluție.
Forumul Judecătorilor: „Nu a existat un vot privind subordonarea justiției”
În comunicatul transmis public, Asociația Forumul Judecătorilor din România contestă modul în care Secția pentru judecători a CSM a prezentat concluziile adunărilor generale organizate în instanțe în ultimele zile.
Reprezentanții asociației susțin că magistrații au fost convocați pentru a dezbate probleme concrete care afectează sistemul judiciar, în special modificările privind statutul judecătorilor, condițiile de pensionare, salarizarea și funcționarea instanțelor. Potrivit Forumului Judecătorilor, pe ordinea de zi nu s-a aflat o rezoluție referitoare la o presupusă tentativă de subordonare a justiției de către factorul politic.
„Nu a existat un vot al judecătorilor privind subordonarea justiției”, susține asociația, care afirmă că mesajul transmis ulterior de CSM depășește conținutul efectiv al hotărârilor adoptate de adunările generale.
Forumul Judecătorilor consideră că este incorect să se afirme că mii de magistrați au votat o poziție comună privind independența justiției, în condițiile în care dezbaterile au vizat în principal efectele reformelor anunțate de autorități asupra carierei și statutului profesional al judecătorilor.
Asociația atrage atenția că documentele adoptate de instanțe trebuie prezentate exact în forma în care au fost votate și susține că orice interpretare suplimentară riscă să inducă în eroare opinia publică și să creeze impresia unei poziții unitare care, în realitate, nu a fost exprimată prin vot.
Potrivit Forumului Judecătorilor, independența justiției reprezintă un principiu fundamental care nu este pus în discuție, însă dezbaterea actuală trebuie separată de nemulțumirile magistraților privind modificările legislative aflate în analiză. Asociația susține că problemele ridicate de judecători în adunările generale au fost legate în principal de consecințele reformelor asupra funcționării sistemului și asupra resurselor umane din instanțe.
Această poziție contrastează cu cea exprimată anterior de Secția pentru judecători a CSM, care a transmis că peste 3.500 de judecători și-ar fi exprimat sprijinul pentru apărarea independenței justiției și ar fi condamnat eventualele încercări de influențare a puterii judecătorești. Disputa evidențiază astfel o diferență semnificativă de interpretare între cele două organizații cu privire la mesajul rezultat din consultările desfășurate în instanțe.
CSM a invocat sprijinul a mii de judecători
Controversa a pornit după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis un comunicat în care a susținut că peste 3.500 de judecători din întreaga țară și-au exprimat susținerea pentru apărarea independenței justiției. Potrivit CSM, mesajele transmise de adunările generale ale instanțelor au reprezentat un semnal clar împotriva oricăror încercări de influențare sau subordonare a puterii judecătorești.
Reprezentanții Consiliului au afirmat că reacția magistraților vine într-un moment în care sistemul judiciar se confruntă cu presiuni generate de dezbaterile politice privind reforma pensiilor de serviciu, modificarea statutului judecătorilor și procurorilor, precum și măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare anunțate de autorități. În opinia CSM, aceste discuții au provocat îngrijorări serioase în rândul magistraților cu privire la stabilitatea și independența sistemului judiciar.
În comunicarea sa publică, Secția pentru judecători a susținut că hotărârile adoptate de instanțe reflectă o poziție fermă a corpului profesional în apărarea principiilor constituționale care garantează separația puterilor în stat și independența justiției. CSM a transmis că orice reformă privind statutul magistraților trebuie realizată cu respectarea standardelor europene și după consultarea sistemului judiciar.
De asemenea, Consiliul a atras atenția asupra riscului ca modificările legislative adoptate într-un ritm accelerat să afecteze funcționarea instanțelor și să genereze un val de plecări din magistratură. Potrivit reprezentanților CSM, numeroși judecători și-au exprimat preocuparea față de lipsa de predictibilitate privind cariera și drepturile profesionale ale magistraților.
Poziția transmisă de Consiliu a fost interpretată de Forumul Judecătorilor ca o generalizare a concluziilor rezultate din adunările generale. Tocmai această interpretare diferită a documentelor adoptate de instanțe a generat conflictul public dintre cele două organizații, fiecare revendicând o lectură distinctă a mesajului transmis de magistrații din țară.
Disputa apare într-un moment sensibil pentru sistemul judiciar, pe fondul negocierilor dintre Guvern și reprezentanții magistraților privind viitoarele reforme din justiție. În acest context, modul în care sunt prezentate public pozițiile judecătorilor a devenit, la rândul său, un subiect de controversă în interiorul sistemului.
Tensiunile continuă
Conflictul dintre Forumul Judecătorilor și CSM apare într-un moment sensibil pentru sistemul judiciar, marcat de discuții privind reformele din justiție și de dezbateri politice legate de statutul magistraților.
Deocamdată, nu există indicii că cele două părți și-ar fi apropiat pozițiile, iar disputa privind modul în care au fost interpretate concluziile adunărilor generale ale instanțelor rămâne deschisă.
(Te-ar putea interesa și: Ludovic Orban îl critică pe Nicușor Dan pentru desemnarea lui Eugen Tomac: „A greșit profund”)
