Această sărbătoare este în întregime dedicată Maicii Domnului și își are originea într-o legendă despre o minune petrecută lângă un izvor.
Ce semnifică Izvorul Tămăduirii
Conform legendei, în apropierea unui izvor din Constantinopol a avut loc o minune. Se spune că un orb și-a recăpătat vederea după ce s-a spălat pe față cu apa din acel izvor. Omul orb ar fi ajuns acolo datorită îndrumării viitorului împărat al Bizanțului, Leon I. Acesta a fost călăuzit de Maica Domnului, care i-a spus, „Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape.”
Ulterior, împăratul Leon a sosit în cetatea sa și a ridicat o biserică zidită în acel loc.
Conform tradiției populare românești, în prima vineri după Paște, după Liturghie, se sfințește Agheasma mică. În anumite regiuni ale țării, oamenii beau apa sfințită pentru a se proteja de boli atât trupești, cât și sufletești.
Biserica Izvorul Tămăduirii datează din secolul al XIX-lea, având în subsol un paraclis vechi din secolul al V-lea. Aici se găsește încă și acum izvorul cu apă tămăduitoare.
Această sărbătoare ne amintește de Vinerea Mare, deoarece se spune că Maica Domnului a vărsat lacrimi lângă Crucea Mântuitorului. În prezent, se poate vizita Istanbulul pentru a te închina la această biserică.
Tradiții ale Izvorului Tămăduirii
Conform tradiției populare, se crede că cei care respectă ritualul și beau apa sfințită în ziua sărbătorii, dimineața, pe stomacul gol, vor dobândi o mai mare putere.
De asemenea, se obișnuiește ca toate camerele casei să fie stropite cu Aghiasma Mică. Gospodarii pot arunca această apă sfințită și peste animalele lor pentru a le aduce spor și sănătate pe tot parcursul anului. În această zi, se mai stropesc și grădinile și livezile cu Aghiasma Mică pentru a asigura un an roditor și plin de belșug.
Jurământul juvenil este un alt obicei, în care tinerii cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani își jură loialitate reciprocă și fac schimb de obiecte cu valoare sentimentală.
Ce nu ai voie să faci de Izvorul Tămăduirii
Astăzi, femeilor li se interzice să spele, calce sau să croiască haine. Conform tradiției, orice muncă efectuată în această zi nu va fi de folos și nici nu va fi finalizată vreodată. Se crede că cei care muncesc în această zi se expun riscului de a se îmbolnăvi și chiar de a muri.
În unele regiuni ale țării, această sărbătoare mai este cunoscută sub numele de Fântânița, iar oamenii construiesc sau curăță fântâni. Se spune că acestea nu vor seca niciodată. De asemenea, se crede că apele vor fi mai agitate astăzi, ceea ce îi va ajuta pe fântânari să găsească izvorul mai rapid.
