Aproape 2.500 de delegați au fost așteptați duminică la Romexpo, pentru un Congres Extraordinar convocat în plină criză guvernamentală. La final, rezultatul votului nu a surprins pe nimeni: Ilie Bolojan a fost reconfirmat președinte al PNL, fiind singurul candidat înscris în cursă, după ce premierul desemnat Adrian Veștea și-a retras candidatura cu o zi înainte.
Numărul de participanți a fost mai mare decât la congresul similar din vara trecută, deși aproximativ 700 de delegați au lipsit – printre absenți numărându-se mai mulți lideri din gruparea critică la adresa lui Bolojan.
„Aveam și noi o vină” – discursul lui Bolojan
Bolojan și-a deschis discursul mulțumind delegaților că s-au deplasat la un congres convocat în plină criză și a invitat pe scenă echipa cu care candidează: 49 de colegi, dintre care opt urmează să devină vicepreședinți regionali, plus alți 11 care se alătură noii structuri de conducere, „pentru reprezentativitate mai mare”, potrivit cuvintelor sale.
A urmat un bilanț al ultimului an de guvernare, asumat fără ezitări: „Suntem după o guvernare dificilă în care noi, PNL, avem toate motivele să nu ne fie rușine. Mi-am asumat redresarea într-un moment critic.” Bolojan a recunoscut că tratamentul aplicat economiei „nu a fost ușor, ba chiar dureros” și a spus că înțelege supărarea oamenilor, dar a apărat direcția aleasă: „Nu a fost perfect, mai sunt etape, dar am ales direcția corectă, și asta se vede din datele pe care le avem.” Despre o eventuală guvernare mai rapidă, a fost direct: „Se putea mai mult dacă nu se trăgea frâna de mână” – aluzie la fostul partener de coaliție, PSD, pe care l-a acuzat ulterior, fără ocolișuri, că „nu poate fi partener cu minciuna, cu fuga de răspundere și cu disprețul pentru România”.
Liderul liberal a încheiat segmentul economic al discursului cu o frază menită să rămână: „Pentru a fi bine prima dată, trebuie să ne fie mai rău.” Și a adăugat că, dincolo de cifre, guvernarea sa a arătat ceva mai important – că „se poate guverna cu respect pentru banul public”, fără ca taxele adunate de la oamenii care muncesc să fie risipite.
Mai târziu, în aceeași intervenție, Bolojan a pus pe masă două variante pentru deblocarea crizei guvernamentale: fie un guvern minoritar condus de PSD, cu un pact de neagresiune pe șase luni, fie preluarea guvernării de către PNL, alături de USR și UDMR. „Am gândit o formulă cinstită, transparentă, pe față, pentru a veni cu o soluție pentru România”, a spus liderul liberal.
Atacul lui Rareș Bogdan: „PNL nu trebuie să devină sluga USR”
Tonul congresului s-a schimbat brusc odată cu intervenția europarlamentarului Rareș Bogdan, unul dintre cei mai vehemenți critici ai direcției impuse de Bolojan. Mesajul său, postat și pe Facebook chiar în timpul evenimentului, a fost cel mai dur atac public al zilei la adresa conducerii partidului.
„Ar fi culmea ca azi, la Congres, colegii mei să înlocuiască și săgeata noastră liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului! […] Aceștia sunt oamenii pe care Ilie Bolojan îi introduce în PNL, pulverizând tot ce înseamnă istoria liberalismului românesc! […] Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi. […] Ne trebuie urgent un guvern funcțional! Stabil! Urgent. Timpul nu așteaptă.”
Bogdan a mers mai departe, numindu-l pe Bolojan „un farseur nepriceput, dar agresiv și încăpățânat” și acuzându-l că „omoară cu bună știință PNL”. A invocat și un bilanț economic critic – peste 100.000 de firme închise într-un an, cinci trimestre consecutive de scădere a consumului – și a încheiat cu un apel direct către colegii din sală să nu uite cum s-au comportat USR și REPER față de liberali în campaniile trecute.
Replica Oanei Gheorghiu, de pe aceeași scenă
Răspunsul a venit chiar din interiorul Congresului, de la una dintre țintele indirecte ale lui Bogdan: Oana Gheorghiu, intrată în PNL cu doar o zi înainte și propusă acum vicepreședinte în echipa lui Bolojan. Fostă figură a societății civile, cunoscută pentru proiectele sale umanitare, Gheorghiu a deschis discursul cu o ironie evidentă la adresa etichetelor lipite de criticii săi: „Pentru cei care încă nu mă cunosc, numele meu este Oana Gheorghiu și sunt parte din sistemul oengist, sorosist, globalist și mai ales neomarxist, care, iată, a venit astăzi să pună stăpânire pe PNL. Genul acesta de știri și de titluri le veți putea vedea în zilele următoare.”
Gheorghiu a continuat pe un ton ferm: „Trebuie să știți că sunt o luptătoare. Lupt pentru valori, pentru principii și nu fug de deciziile grele. Am decis să vin astăzi alături de dumneavoastră la greu, nu când a fost ușor.”
Ciucu: „Sistemul a ales să pună presiune pe PNL”
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, aflat în plin scandal judiciar după ce a fost pus sub control judiciar de DNA, a fost unul dintre cei mai aplaudați vorbitori ai zilei. Discursul său a abordat direct contextul propriei anchete, fără să o numească explicit: „Când noi eram concentrați pe guvernare, alții – inclusiv din PNL – complotau. Cum am ajuns noi aici? E un congres care vine în urma faptului că Sistemul a ales să pună presiune pe PNL. De ce? Pentru că PNL își regăsise independența, iar acest lucru, pentru ei, nu era acceptabil și trebuie adus la ordine.”
Ciucu a adăugat o frază care a circulat rapid în presă: „Nu toți politicienii își aparțin, și nu toți președinții își aparțin. Nu toate partidele își aparțin” – interpretată de mai multe publicații ca o aluzie directă la Adrian Veștea.
Cinci nume, somate să demisioneze
Dincolo de schimbul de replici, Congresul a adoptat și o decizie cu consecințe directe: cu unanimitate de voturi, delegații au cerut demisia din partid a cinci lideri liberali – Rareș Bogdan, Lucian Bode, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Termenul stabilit este luni la prânz; dacă nu își depun demisia până atunci, riscă excluderea. Secretarul general Robert Sighiartău a motivat decizia prin faptul că cei cinci „au încălcat statutul partidului în mod repetat”.
Bolojan a ținut, totuși, să nuanțeze tonul deciziei: „Astăzi nu dăm pe nimeni afară, nu reglăm conturi, dar cerem o alegere. E un lucru de bun-simț. Fiecare poate alege dacă este pe direcția partidului și respectă deciziile, sau dacă nu, o demisie de onoare – dacă e onoare, dar n-am văzut-o.”
Ce s-a votat, mai exact
Congresul a aprobat, cu o singură abținere și niciun vot împotrivă, modificările la statutul partidului: reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul singur, înființarea unui Birou Permanent Național ca structură centrală de conducere, desființarea Biroului Executiv și revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni. Tot cu unanimitate, delegații au reconfirmat decizia ca PNL să nu mai facă echipă de guvernare cu PSD – orice membru care ar vota sau ar susține un guvern alături de social-democrați riscând excluderea automată.
Echipa cu care a candidat Bolojan, validată prin vot, are în frunte pe Dan Motreanu ca prim-vicepreședinte și pe Robert Sighiartău ca secretar general, alături de opt vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga.
Un congres care a separat clar taberele
Deputata Raluca Turcan, susținătoare a lui Bolojan, a descris ziua drept „un proces de separare a apelor”, în care liberalii „compatibili structural cu valorile liberale” se reunesc în jurul președintelui, fără ca asta să însemne, în opinia ei, un conflict deschis cu cei rămași pe dinafară. De partea cealaltă, Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, a descris exact procesul opus: o „USR-izare” a partidului, vizibilă acum, spune el, chiar în organigrama propusă de Bolojan.
Pentru moment, rezultatul e clar: Bolojan rămâne la conducerea PNL, cu o echipă remaniată și cu cinci nume importante pe lista celor care trebuie să aleagă, până luni, între demisie și excludere. Ce nu e încă limpede e dacă ziua de azi apropie sau îndepărtează partidul de o soluție pentru guvernul condus de Adrian Veștea, care rămâne, în continuare, fără o majoritate clară în Parlament.
