Pe 19 iunie, la Zurich, doi diplomați vor semna un document de 14 puncte care promite să încheie un război. Textul a circulat deja prin redacțiile de presă de pe trei continente, înainte ca cerneala să se fi uscat.
Bloomberg a publicat proiectul memorandumului de înțelegere dintre Statele Unite și Iran, document care urmează să deschidă o perioadă de 60 de zile de negocieri pentru încheierea definitivă a conflictului din Orientul Mijlociu. Primul articol al textului e și cel mai direct: încetarea imediată și permanentă a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, cu angajamentul ambelor părți de a nu mai lansa acțiuni ostile una împotriva celeilalte.
Te-ar putea interesa și: Turcia vrea să vândă sistemele rusești S-400 unui stat din Golf. Planul îi pune în dificultate pe americani și bucură Moscova
Ce primește Iranul
Pentru Teheran, recompensa propusă e una uriașă. Potrivit textului citat de Adevărul, acordul preliminar prevede un fond de 300 de miliarde de dolari, deblocarea unor active iraniene înghețate și derogări imediate de la sancțiunile asupra exporturilor de petrol și produse petrochimice. Strâmtoarea Hormuz – ruta prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul lumii – ar urma să revină la nivelurile de trafic dinaintea conflictului, în termen de 30 de zile de la semnare.
Contrapartida cerută Iranului e formulată clar în document: republica islamică „reiterează că nu va produce niciodată arme nucleare”, iar soarta materialelor îmbogăţite şi a programului nuclear urmează să fie tratată separat, într-un acord final negociat în următoarele 60 de zile.
Avertismentul de la Evian
Detaliile acordului au devenit, surprinzător, subiectul central al summitului G7 de la Evian, în Franța – deși agenda inițială a reuniunii era dominată de războiul din Ucraina. Donald Trump a folosit scena pentru un avertisment direct către Teheran: „Nu vor dezvolta arme nucleare. Nu le vor cumpăra. Iar dacă o vor face, vor suferi consecinţe incredibile”.
La aceeași reuniune, liderii G7 au convenit asupra necesității intensificării presiunii asupra Rusiei pentru un acord de pace în Ucraina. Volodimir Zelenski, prezent ca invitat, a transmis un mesaj scurt despre disponibilitatea Moscovei pentru negocieri: „Toată lumea crede că, în orice caz, războiul trebuie oprit. Este logic”.
Liban, punctul fragil al înțelegerii
Nu toate părțile implicate citesc acordul în același fel. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghci, a declarat că o pace reală cu Statele Unite ar trebui să impună și retragerea Israelului din Liban – un subiect pe care chiar Trump l-a abordat critic la adresa propriului aliat, numindu-l „iresponsabil” pentru acțiunile din regiune.
Ce spune presa internațională, înainte de semnare
Reacțiile din presa străină arată un scepticism comun, dincolo de diferențele de ton. Al Jazeera a remarcat că miezul disputei cu Iranul nu a fost niciodată o rută maritimă, ci viitorul programului nuclear și rolul regional al Teheranului – probleme pe care acordul, în forma actuală, le lasă deschise.
The Times a observat aceeași gaură în text: „Nu s-a convenit nimic în privinţa ambiţiilor nucleare ale Teheranului şi nu s-a spus niciun cuvânt despre raza de acţiune, stocurile şi producţia de rachete iraniene”. Publicația britanică avertizează că adevăratul test va veni abia după semnare, când Iranul va trebui să demonstreze, prin fapte, că participă sincer la redeschiderea Strâmtorii Hormuz – altfel, cele 60 de zile de negocieri riscă să devină „o veritabilă bombă cu ceas”.
Pentru piețele financiare, însă, vestea redeschiderii rutei prin Hormuz a fost suficientă să stârnească optimism imediat – un semn că, cel puțin pe termen scurt, lumea preferă un acord imperfect unui război care continuă.
